Arhive pe etichete: autism

Psihologul cinefil (2)

Standard

Cinematografia a fost intotdeauna fascinata de subiecte ce tin de sfera psihologiei. Din acest motiv exista efectiv o invazie de filme, mai mult sau mai putin bune, ce isi propun sa abordeze diferite tematici de specialitate. Astazi o sa prezint doua dintre filmele mele preferate.

THE SOLOIST

Un film emotionant, bazat pe o poveste adevarata, care exploreaza subicte precum psihopatologia, oamenii strazii si puterea vindecatoare a muzicii. Nathaniel Ayers (Jamie Foxx), un violonist de geniu care dezvoltă schizofrenie în al doilea an de studiu la Academia Juilliard, îşi pierde casa şi ajunge să cânte la vioară şi violoncel la colţ de stradă. Steve Lopez (Robert Downey Jr.), un jurnalist la Los Angeles Times, descoperă mişcătoarea poveste a interpretului şi încearcă să-l readucă acolo unde-i e locul: pe scenă. 

 

TEMPLE GRANDIN

Inspirat dupa un caz real, Temple Grandin este povestea unei fete autiste cu o gandire iconica extraordinara si mult spirit inovator. In ciuda dificultatilor impuse de deficienta sa, Temple reuseste foarte bine sa se integreze atat in societate cat si in piata muncii, oferindu-ne o alta viziune despre persoanele cu nevoi speciale. Claire Danes realizeaza un rol exceptional, pentru care a castigat in 2011 Globul de Aur (filmul a mai primit doua nominalizari la aceleasi premii). Un interviu cu adevarata Temple puteti viziona aici http://www.youtube.com/watch?v=qWyC28seWVI&feature=related

CHAT – checklist for autism in todlers

Imagine

CHAT este un instrument de screening pentru copiii in varsta de 18 luni care prezinta riscul de a avea tulburari sociale – de comunicare. Este prezentat sub forma unui chestionar care trebuie completat de catre parinti si de catre un medic pediatru atunci cand copilul este dus la controlul de evaluare a dezvoltarii la varsta de 18 luni. Primii 9 itemi sunt intrebari adresate parintilor, ultimii 5 fiind destinati medicului (raspunsuri pe baza observatiei). Comportamentele vizate (a caror absenta este un semnal de alarma) sunt jocul simbolic si atentia (inclusiv atragerea atentiei asupra ceva aratand in directia respectiva, dar si urmarirea indicatiilor de acest gen).

 

Partea A, setul de intrebari pentru parinti:
1. Ii place copilului sa fie leganat, saltat pe genunchi etc.?
2. Este copilul interesat de alti copii?
3. Ii place copilului sa se catere pe diverse lucruri, cum ar fi treptele?
4. Ii place copilului sa se joace de-a v-ati ascunselea/ “cucu-bau”?
5. S-a jucat vreodata pretinzand, de exemplu, ca isi face un ceai folosind o cescuta sau ceainic de jucarie sau alte asemenea jocuri?
6. A folosit vreodata copilul degetul aratator pentru a arata, a cere ceva?
7.A folosit vreodata copilul degetul aratator pentru a indica interesul sau pentru ceva?
8. Poate copilul sa se joace adecvat cu jucarii mici (ex, masinute, lego etc.), nu doar sa le duca la gura, invarta in gol sau sa le scape, arunce?
9. Va aduce copilul vreun obiect pentru a va arata ceva?

Partea B, setul de intrebari pentru personalul medical primar/ pediatrul care se ocupa de copil

1. In timpul vizitei, copilul a realizat un contact vizual cu dumneavoastra?
2.Captati atentia copilului, apoi aratati-i cu degetul un obiect interesant din incapere si spuneti-i: ”Uite! E (numele jucariei) acolo! Priviti fata copilului. Se uita in directia respectiva ca sa vada ce ii aratati? (Obs. Pentru a inregistra cu DA acest item, asigurati-va de faptul ca copilul nu se uita la mana dvs, ci la obiectul pe care i-l aratati).
3. Captati atentia copilului, apoi dati-i o cescuta si un ceainic de jucarie si spuneti-i “Poti sa faci o ceasca de ceai?” Se face copilul ca isi pune ceai, ca-l bea etc.? (Obs. Daca puteti remarca un exemplu de simulare intr-un alt joc, similar, treceti DA la acest item.)
4. Intrebati copilul “Unde este becul/ lumina?” sau spuneti-i “Arata-mi becul/ lumina”. Va arata copilul cu degetul becul/ sursa de lumina? (Obs. Repetati cererea si cu alt obiect pe care nu-l poate atinge, de ex. Ursuletul/ alta jucarie, in cazul in care copilul nu intelege cuvantul “lumina”. Pentru a trece DA la acest item, copilul trebuie sa se uite si la dvs. in timp ce arata cu degetul spre obiect).

Intrebarile-test pe care ar trebui sa le puna un medic, poti sa le aplici tot tu… daca raspunsurile la majoritatea intrebarilor au fost negative, nu mai amana si incepe sa lucrezi sistematic cu micutul tau. Bineinteles, du-l si la un specialist.

Cum comunicăm cu un copil autist

Standard

La copiii autisti limbajul este mult intarziat si rareori are functia de comunicare. Statisticile arata ca 50% dintre cei cu autism nu au limbaj verbal, iar cei care totusi vorbesc, sunt caracterizati printr-un sever deficit verbal (dificultati de a intelege vorbirea, de perceptie si emitere a acesteia, inversari de pronume,etc). Atunci cand copiii autisti vorbesc, emiterea cuvintelor este neclara, imprecisa. Anumite fraze sau cuvinte preferate insa pot fi pronuntate corect. Exprimarea si intonatia sunt deseori nepotrivite, la fel si modul de utilizare a volumului vocii. Desi au sansa de a utiliza limbajul in mod spontan, totusi nu reusesc sa dezvolte un sistem de comunicare. In ciuda abilitatii de a reda identic vorbirea altora, copiii autisti foarte rar folosesc vorbirea cu scop de comunicare. Inainte de a folosi cuvintele, copilul trebuie invatat cai de comunicare cu ajutorul carora sa se poata exprima.

Comunicarea prin imagini poate fi un prim pas catre forme mai complexe de comunicare si poate fi un mijloc, pentru copilul autist, de a-si exprima dorintele intr-un mod accesibil lui. Astfel, copilul este invatat sa ofere imaginea obiectului dorit unui partener de comunicare in schimbul acelui obiect. Invatarea comunicarii prin imagini are efecte puternice asupra comportamentului copilului. Copilul se face astfel inteles si devine mai putin agresiv si mai mult comunicativ. Sunt necesare: o placa de comunicare si simboluri de comunicare. Primele simboluri care vor fi introduse trebuie sa fie legate de preferintele alimentare sau de jucariile preferate. In prima faza, obiectul indragit este prezentat copilului, iar imaginea lui este asezata pe masa intre el si obiectul respectiv. Copilul va primi obiectul dorit atunci cand va inmana imaginea acestuia adultului. Apoi este lasat sa simta bucuria obtinerii lui, dupa care se va repeta actiunea. Se vor folosi si cate 2 obiecte si imaginile acestora, iar copilul sa aleaga dintre ele. In faza urmatoare e indicat ca sa se mareasca distanta dintre copil si obiectul preferat. Pe masura ce copilul incepe sa inteleaga cum trebuie sa procedeze pentru a obtine ceea ce el vrea, vom folosi placa de comunicare pe care vom pune (de la stanga la dreapta):
• imaginea copilului,
• “a vrea”
• si il invatam pe copil sa adauge imaginea cu obiectul dorit.
Acum il invatam sa formeze propozitii. Astfel se ajunge la o comunicare prin imagini. Copilul va ajunge sa ceara obiecte pe care nu le are prin preajma, dar a caror imagine o cunoaste. Adesea cand copilul incepe sa foloseasca imaginile, pe care adultul i le-a numit, va incepe si sa vocalizeze.

Mijloacele folosite pentru realizarea unei comunicari totale:
• gesturi
• a arata cu degetele
• a face zgomote
• a emite sunete
• contactul fizic
• cuvintele
• mimica
• desene
• poze
• pictograme
• exprimarea copilului prin desene sau pictograme

 

Autismul în literatura de specialitate – recomandare de carte

Standard

Give me 5. Da-mi o mana de ajutor. Pedagogie moderna pentru lucrul cu persoane autiste – Colette de Bruin, Editura Fides, 2008

Colette de Bruin lucreaza ca trainer si educator-insotitor in familii care au copii cu autism, cu sau fara deficienta mintala. Ea insasi este mama a cinci copii diagnosticati cu Tulburare din Spectrul Autist si a fost crescuta de un tata, caruia i s-a descoperit sindromul Asperger. 
Autoarea prezinta in cartea sa pe larg metoda practica pe care a dezvoltat-o ea insasi si pe care o aplica in primul rand propriilor copii. Toate aceste tehnici pot fi usor adaptate de catre fiecare cititor cazului concret, care il intereseaza in mod direct. Ea doreste sa atraga atentia, prin intermediul materialului prezentat in carte, asupra modului in care ar trebui sustinuta interactiunea. Copiii cu autism gandesc in imagini. Doar cu foarte mult efort pot ajunge sa-si concretizeze gandurile in cuvinte. Informatia pentru ei este vazuta ca un puzzle, de aceea timpul pe care ei il petrec lipind bucatile acestui puzzle la un loc este foarte mare. Cu toate acestea, ca urmare a utilizarii terapiilor prezentate in carte, se poate ajunge la un timp de raspuns mult mai rapid. De altfel, in cadrul lansarii de carte a fost prezentat cazul unui copil cu autism care, dupa numai doua saptamani de terapie conform manualului, era capabil sa faca primii pasi de socializare si interactiune cu cei din jur.

Aceasta carte a fost tradusa din limba olandeza in limba romana de catre Inge José Smelik, presedintele Fundatiei „Ancora Salvarii” din Iasi. Cartea poate fi gasita la adresa: Centrul „Ancora”, Str. Pantelimon nr. 10, bl F5, sc.A, parter, ap.3 Iaai. (Luni-Vineri intre orele 8.30 – 15.00) sau comandata la: ancorasalvarii@yahoo.com sau la 0770 – 555 443. Pretul cartii este de 25 RON. Costuri eventuale expeditiei prin posta sub forma de ramburs=10 Ron, Total 35 RON

*********************************************************************

Terapia comportamentală axată pe COMPORTAMENTELE VERBALE (Cum să educăm copiii autişti sau cu alte afecţiuni de dezvoltare) – Mary Lynch Barbera & Tracy Rasmussen, Editura For You

Metoda comportamentului verbal (VB) este o formă de analiză comportamentală aplicată (ABA), care se bazează pe analiza comportamentului verbal, aşa cum o face B. F. Skinner şi care funcţionează foarte bine în cazul copiilor care au abilităţi minime sau inexistente de limbaj. În această carte, Mary Lynch Barbera se bazează pe propria ei experienţă, ca analist comportamental certificat şi părinte al unui copil cu autism, pentru a explica metoda comportamentului verbal şi modul ei de folosire.
Acest ghid oferă instrucţiuni pas cu pas şi informaţii din abundenţă, despre cum să ajutăm copiii să dezvolte aptitudini de limbaj şi de vorbire mai bune, în acelaşi timp explicând cum să predăm folosirea limbajului mimico‑gestual, în cazul copiilor neverbali. Un capitol întreg se concentrează pe modalităţi de a reduce comportamentele problemă, iar volumul conţine şi informaţii utile cu privire la predarea deprinderilor de mers la toaletă şi a altor aptitudini de independenţă, care sunt utile unui copil.
Cartea le va da părinţilor şi specialiştilor care nu cunosc principiile ABA şi VB, posibilitatea de a începe imediat să folosească metoda comportamentului verbal, în educarea copiilor cu autism şi cu tulburări conexe. Comanda online AICI

Mary Lynch Barbera, RN, MSN, BCBA este asistentă medicală atestată şi analist comportamental, precum şi analist comportamental şef în Proiectul de Comportament Verbal Pennsylvania, care studiază efectul tehnicilor de comportament verbal la clasă, în tot Statul Pennsylvania. Barbera a fost preşedinta fondatoare a Societăţii de Autism din comitatul Berks, din America şi a lucrat cu sute de copii cu afecţiuni din spectrul autist, având o experienţă vastă şi în pregătirea a sute de specialişti în domeniu. Este mama unui băiat de zece ani care are autism. Tracy Rasmussen este jurnalistă premiată de peste douăzeci şi cinci de ani, specializată în reportaje medicale. Ea a ţinut multe discursuri ca reprezentant al Alianţei naţionale pentru bolnavii mintali (National Alliance for the Mentally Ill), pe teme legate de sănătatea mintală.

*********************************************************************

 Jocul interactiv pentru copii cu autism – Diana Search, Editura Fides, 2011

Comanda online AICI

 

 

 

 

 

 

 

 

*********************************************************************

Lasa-ma sa-ti aud glasul – Povestea unei familii care a invins autismul – Catherine Maurice, Editura Curtea Veche, 2008

Lasă-mă să-ţi aud glasul este povestea unei mame care a luptat şi a învins autismul. O carte memorabilă, pe cât de precis documentată, pe atât de bine scrisă.
în lupta lor disperată pentru a-şi salva fiica, soţii Maurice pătrund în hăţişul termenilor medicali şi înfruntă coşmarul speranţelor false, al „vindecărilor miraculoase“ şi al acuzaţiilor supărătoare potrivit cărora ei sunt singurii vinovaţi de autismul lui Anne-Marie. în cele din urmă, salvarea fetiţei va veni din aplicarea unei terapii de modificare comportamentală.
„O poveste impresionantă şi înălţătoare… Oferă îndemn şi forţe noi părinţilor care refuză să-şi abandoneze copiii autişti.“ – Kirkus Reviews
„Remarcabilă… O poveste spusă din inimă… Un model de urmat pentru familiile aflate în situaţii similare.“ – Library Journal
Comanda online AICI

**********************************************************************

Autismul. Teorie si interventie educationala – Theo Peeters, Editura Polirom, 2009

Volumul ofera o perspectiva teoretica asupra autismului si numeroase strategii practice de interventie pentru educatie si tratament, precum si marturii ale parintilor si ale unor persoane inalt functionale ce sufera de aceasta afectiune. Autismul. Teorie si interventie educationala este un studiu de referinta pentru toti specialistii care lucreaza cu copilul sau adultul cu autism – medici, psihologi, psihopedagogi, asistenti sociali, educatori – si o lectura utila pentru parinti.
Cuprins: Autismul ca tulburare pervaziva de dezvoltare • Ce este autismul? Cite persoane sufera de autism? • Punctul de vedere al specialistilor: copiii „diferiti” au nevoie de un ajutor diferit • Problema atribuirii de semnificatii • Experimente cognitive pentru copiii cu autism • Interpretarea perceptiilor: capacitatea limitata de a atribui semnificatii • Comunicarea • Interactiunile sociale • Probleme legate de imaginatie  Comanda online AICI

**********************************************************************

Milie, copil nenascut – O alta perspectiva asupra autismului – Michele Bromet Camou, Editura Elena Francisc Publishing, 2008

Milie, copil nenăscut este povestea însoţirii terapeutice a unui copil autist. Acest document excepţional a fost realizat folosind înregistrările şi notiţele ce relatează schimburile dintre Milie şi psihoterapeutul său, Michèle Bromet-Camou, din 1981 până în 1997.
Autism… un cuvânt care ne dă adesea fiori, dat fiind că evocă o boală mintală gravă şi incurabilă. Cum se manifestă ea? Printr-o izolare totală în sine, asociată cu refuzul oricărui contact cu realitatea şi cu cei din jur.
O altă perspectivă asupra autismului poate duce la o schimbare necesară în însoţirea terapeutică a acestor copii atât de originali. Milie este mărturia vie a faptului că abilitatea de a gândi a unui copil autist nu este stinsă, ci doar interzisă, şi că este posibilă îndepărtarea acestei interdicţii. Cum se poate traduce în realitate această mişcare? Veţi descoperi, citind ce a realizat Michèle Bromet-Camou cu Milie, în sânul unei echipe de specialişti condusă de dr. Cazé la spitalul Niort.
Lucrarea Milie, copil nenăscut este la îndemâna tuturor. Lecturarea ei se face cu uşurinţă, datorită stilului autoarei, care ştie să se exprime clar şi datorită dialogurilor cu Milie, care vă vor uimi pur şi simplu. Comanda online AICI
 
********************************************************************** 

Autismul la prescolari. Ghid practic si metodologic – Margareta Gifei, Editura Rovimed

Autismul pare sa fie prezent peste tot in jurul nostru in ultima vreme – in ziare, la TV, chiar si pe afise. Informatiile arata ca rata prezentei sale este in crestere rapida, si fiecare dintre noi cunoste cel putin un copil avind acest „spectru” de probleme.Si intrucat ultimele noutati sugereaza ca interventia timpurie este critica pentru succesul tratamentului, parintii copiilor de virste tot mai mici sunt atenti la eventualele semne de autism, dorind cit mai multe surse de informare. Comanda online AICI

**********************************************************************

Simptome ale autismului

Standard

O persoana cu autism poate dezvolta unele (sau marea majoritate a) din urmatoarele simptome:
1. Capacitate calitativ scazuta in interactiunea cu alte persoane;
2. Dificultati in crearea relatiilor de lunga durata;
3. Nu cauta sprijin;
4. Evita sa priveasca in ochi o alta persoana;
5. Evita sau nu este interesat de contactul cu alti copii;
6. Pare ca nu aud;
7. Ii este greu sa inteleaga sentimentele si reactiile altora;
8. Are o capacitate scazuta de comunicare;
9. Nu imita;
10. Dezvolta vorbirea ecou (repeta ceea ce aude din conversatia celor din jur);
11. Intelege limitat si la modul concret limbajul celorlalti;
12. Nu vorbeste;
13. Adeseori nu foloseste limbajul pentru a comunica;
14. Poate sa foloseasca limbajul obsesiv si stereotip;
15. Comportament limitat, repetitiv si stereotip in interese si activitati;
16. Copilul se joaca stereotip fara aspecte sociale, iar jocul nu prezinta variatii, fiind legat deseori de un anumit obiect;
17. Foloseste “gresit” jucariile;
18. Este dependent de ritualuri si rutini;
19. Face miscari stereotipe ( de exemplu. gesticuleaza cu mainile);
20. Are fixisme si ritualuri obsedante;
21. Rade si chicoteste fara o cauza vizibila;
22. Rasuceste obiecte;
23. Refuza contactul corporal;
24. Ii folosesc pe cei din jur ca obiecte (pentru a-si putea indeplini o necesitate, cum ar fi de exemplu, pentru a manca);
25. Prezinta o hiperactivitate accentuata pentru ca imediat sa devina pasivi;
26. Se impotriveste invatarii si schimbarilor;
27. Nu realizeaza pericolul.

Daca intalniti un copil cu autism trebuie sa va ganditi ca:
• Are o gandire concreta (nu poate interpreta ce vede decat la modul concret);
• Trebuie sa vorbesti simplu si clar, fara fraze lungi;
• Incearca sa obtii atentia totala a copilului pentru a comunica cu el;
• Expresia fetei tale trebuie sa oglindeasca exact ceea ce simti in acel moment;
• Desi nu vorbeste, poate intelege ce spui (unii dintre ei pot dezvolta o forma de limbaj non – verbal);
• Daca vorbeste, are dificultati in a se exprima;
• Adeseori nu stiu ce trebuie sa faca cu trairile lor, deci cu atat mai putin cu sentimentele altora. 

Pentru o persoana cu autism poate fi greu sa:
• Inteleaga cuvantul in adevaratul sau sens;
• Inteleaga ce le place altora sa faca ea;
• Sesizeze confuzia;
• Fie nesincer si sa inteleaga nesinceritatea;
• Inteleaga intentiile ascunse din comportamentul altora;
• Inteleaga sentimentele altora.

Psihologul cinefil (1)

Standard

Cinematografia a fost intotdeauna fascinata de subiecte ce tin de sfera psihologiei. Din acest motiv exista efectiv o invazie de filme, mai mult sau mai putin bune, ce isi propun sa abordeze diferite tematici de specialitate. Astazi o sa prezint trei dintre filmele mele preferate.

STUART: A LIFE BACKWARDS

Un film pe care il iubesc pentru idee, pentru poveste, pentru mesaj si pentru jocul actoricesc deosebit al lui Tom Hardy (nominalizare la BAFTA). Combinatia rara intre dramatism si umor, lupa sub care sunt puse trairile si pornirile umane cele mai profunde, claritatea cu care este evidentiat modul in care mediul poate schimba definitiv structura umana a individului sunt cateva dintre motivele pentru care acest film se gaseste azi aici…

MEMENTO

Un film pe care nu il poti vedea intre doua soapte cu iubita sau concentrandu-te la punga de popcorn. Fiind o poveste spusa invers, nu in ordinea cronologica, iti solicita atentia 100%. In plus, te incita, te implica, te prinde si te tine concentrat pana la capat, unde… ai surprize. Ce poti cere mai mult de la un film? L-am revazut de vreo cinci ori, chiar daca stiam deja povestea. Doar de dragul modului in care este construit si pentru ca ma intereseaza in mod special subiectul afectiunilor memoriei.

RAIN MAN

Un clasic care nu are nevoie de prezentare. Cu trei Oscaruri (pentru cel mai bun regizor, scenariu si actor in rol principal – Dustin Hoffman), doua Globuri de Aur (cel mai bun film drama si cel mai bun actor in rol principal), un Urs de Aur la Berlin si doua nominalizari BAFTA, filmul a fost un mare succes atat la public, cat si la critica de specialitate. Pentru mine ramane unul dintre portretele cele mai graitoare din cinematografie ale unui autist. Inconturnabil, Raymond te farmeca de la prima privire. Te enerveaza, te face sa razi, este uman si genial in egala masura. Un joc actoricesc de nota 20!