Arhive pe etichete: comunicare

Problemele în cuplu

Standard

• Se poate intampla, din diferite motive, ca doi parteneri sa nu mai reuseasca sa isi faca timp unul pentru celalalt. Acest lucru nu trebuie interpretat automat ca o disparitie a sentimentelor. Se poate spune ca acest lucru poate aparea, intr-o ultima instanta, ca efect secundar al sentimentului de instrainare, ca urmare a pierderii intimitatii in cadrul relatiilor de cuplu. Insa este rezultatul unui indelungat proces, nu raspunsul imediat al anumitor frustrari, asteptari neimpartasite si nesatisfacute etc. care pot declansa un comportament evitant.

• Job-ul poate ajunge mai important decat partenerul de viata atunci cand persoana in cauza nu se mai regaseste in relatia de cuplu, cand satisfactiile personale intra intr-un con de umbra si are nevoie de mai mult. Unii dintre noi simtim nevoia de a fi admirati, apreciati, valorizati! Se poate intampla ca acestia sa resimta o acuta nevoie de recunoastere sociala, profesionala ca rezultat al unei imagini de sine nesatisfacatoare si o stima de sine scazuta. In astfel de cazuri se poate intampla ca atentia si recunoastere ce vine din partea celuilalt (partenerului de cuplu) sa nu fie suficienta, sa resimta nevoia de mai mult: „Tu spui asa pentru ca ma iubesti!”. O astfel de persoana va avea nevoie de realizari si de recunoasterea colegilor, sefilor sai. Se poate intampla ca acest lucru (job-ul devine mai important decat partenerul de viata) sa fie doar o impresie, o supozitie nefondata, nascuta din resimtirea unei lipse de atentie din partea celuilalt. Astfel in timp ce unul dintre parteneri are viata atat intima cat si una socio-profesionala, celalalt (pentru care viata socio-profesionala nu ii aduce satisfactii sau nu exista) se poate simti dezavantajat, lasat deoparte, neglijat. El ajunge sa-i reproseze celuilalt acest lucru nascand conflicte, neintelegeri etc.

• Ideal si de dorit este sa va canalizati fortele astfel incat monotonia sa nu se instaleze comod intre voi. Cu cat interveniti din timp, cu atat va cresteti sansela si va usurati „eforturile” de a va mentine relatia vie.
Comunicarea intr-un cuplu nu dispare cu adevarat, isi schimba doar registrul, iar cei doi ajung la concluzia ca vorbesc limbi straine, ca nu mai reusesc sa fie intelesi sau sa inteleaga ce se intampla sau ceea ce vrea celalalt sa comunice.
Una dintre conditiile unei bune comunicari este ascultarea. Prin urmare, inainte de a ne intreba daca stim sa comunicam, este indicat sa ne intrebam daca stim cu adevarat sa il ascultam pe cel din fata noastra. Cati dintre voi chiar il ascultati cu atentie si activ pe celalalt?!

Anunțuri

Cum comunicăm cu un copil autist

Standard

La copiii autisti limbajul este mult intarziat si rareori are functia de comunicare. Statisticile arata ca 50% dintre cei cu autism nu au limbaj verbal, iar cei care totusi vorbesc, sunt caracterizati printr-un sever deficit verbal (dificultati de a intelege vorbirea, de perceptie si emitere a acesteia, inversari de pronume,etc). Atunci cand copiii autisti vorbesc, emiterea cuvintelor este neclara, imprecisa. Anumite fraze sau cuvinte preferate insa pot fi pronuntate corect. Exprimarea si intonatia sunt deseori nepotrivite, la fel si modul de utilizare a volumului vocii. Desi au sansa de a utiliza limbajul in mod spontan, totusi nu reusesc sa dezvolte un sistem de comunicare. In ciuda abilitatii de a reda identic vorbirea altora, copiii autisti foarte rar folosesc vorbirea cu scop de comunicare. Inainte de a folosi cuvintele, copilul trebuie invatat cai de comunicare cu ajutorul carora sa se poata exprima.

Comunicarea prin imagini poate fi un prim pas catre forme mai complexe de comunicare si poate fi un mijloc, pentru copilul autist, de a-si exprima dorintele intr-un mod accesibil lui. Astfel, copilul este invatat sa ofere imaginea obiectului dorit unui partener de comunicare in schimbul acelui obiect. Invatarea comunicarii prin imagini are efecte puternice asupra comportamentului copilului. Copilul se face astfel inteles si devine mai putin agresiv si mai mult comunicativ. Sunt necesare: o placa de comunicare si simboluri de comunicare. Primele simboluri care vor fi introduse trebuie sa fie legate de preferintele alimentare sau de jucariile preferate. In prima faza, obiectul indragit este prezentat copilului, iar imaginea lui este asezata pe masa intre el si obiectul respectiv. Copilul va primi obiectul dorit atunci cand va inmana imaginea acestuia adultului. Apoi este lasat sa simta bucuria obtinerii lui, dupa care se va repeta actiunea. Se vor folosi si cate 2 obiecte si imaginile acestora, iar copilul sa aleaga dintre ele. In faza urmatoare e indicat ca sa se mareasca distanta dintre copil si obiectul preferat. Pe masura ce copilul incepe sa inteleaga cum trebuie sa procedeze pentru a obtine ceea ce el vrea, vom folosi placa de comunicare pe care vom pune (de la stanga la dreapta):
• imaginea copilului,
• “a vrea”
• si il invatam pe copil sa adauge imaginea cu obiectul dorit.
Acum il invatam sa formeze propozitii. Astfel se ajunge la o comunicare prin imagini. Copilul va ajunge sa ceara obiecte pe care nu le are prin preajma, dar a caror imagine o cunoaste. Adesea cand copilul incepe sa foloseasca imaginile, pe care adultul i le-a numit, va incepe si sa vocalizeze.

Mijloacele folosite pentru realizarea unei comunicari totale:
• gesturi
• a arata cu degetele
• a face zgomote
• a emite sunete
• contactul fizic
• cuvintele
• mimica
• desene
• poze
• pictograme
• exprimarea copilului prin desene sau pictograme